Skip navigation

Czesław Miłosz – Gandirea captiva

http://www.humanitas.ro/humanitas/gandirea-captiva-0

In anul 1932, la Varsovia aparuse o carte bizara. Era un roman in doua volume intitulat Nesatul. Autorul lui era St. I. Witkiewicz, filozof, pictor si scriitor. Aceasta carte, probabil ca si romanul anterior Adio, toamna!, nu putea sa se bizuie pe un numar mare de cititori. Limbajul folosit de autor era dificil, plin de cuvinte noi pe care Witkiewicz singur le crease; descrierile de scene erotice socante se invecinau cu pagini intregi de discutii despre Husserl, Carnap si alti teoreticieni contemporani ai cunoasterii. Mai mult, nu intotdeauna se putea delimita seriozitatea de clovnerie, iar tema parea o pura fantezie.

Actiunea romanului se petrecea in Europa, mai concret in Polonia, intr-un moment neprecizat din trecut care putea fi plasat la fel de bine in prezent, adica s-ar fi putut petrece in anii ’30, ’40, ’50. Mediul prezentat era acela al muzicienilor, pictorilor, filozofilor, al aristocratiei si al ofiterilor superiori. Intreaga carte nu era altceva decit un studiu al descompunerii: muzica aiurita bazata pe disonante, perversiuni erotice, consumul generalizat de droguri, ratacirea gindurilor ce-si cautau zadarnic un sprijin, pervertirea falsa la catolicism, afectiuni psihice complicate. Toate acestea se intimplau in momentul cind se spunea ca civilizatia occidentala este amenintata si in tara care fusese expusa primului atac din partea unei armate din Rasarit: armata aceasta era armata mongolo-chineza, care stapinea teritoriul dintre Oceanul Pacific si Marea Baltica.

Eroii lui Witkiewicz sint nefericiti, caci nu au nici o credinta si nici sentimentul rostului activitatii lor. Aceasta atmosfera de inertie si de sterilitate se asterne peste toata tara. Atunci apar in orase o multime de negustori care vind pe ascuns tablete Murti-Bing. Murti-Bing era un filozof mongol care reusise sa prepare un mijloc de transmitere a „conceptiei despre lume” pe cale organica. Aceasta „conceptie” a lui Murti-Bing, care de altfel constituia forta armatei mongolo-chineze, era cuprinsa in niste pilule sub forma condensata. Cel care lua pilule Murti-Bing se schimba complet, devenind senin si fericit. Problemele cu care se confruntase pina atunci i se prezentau brusc drept iluzorii si nesemnificative. Pe oamenii care continuau sa le acorde atentie ii privea cu un zimbet de bunavointa. In primul rind era vorba despre dificultatile insolubile ale ontologiei (de care era pasionat autorul insusi). Omul care inghitea pilule Murti-Bing inceta sa mai fie sensibil la elementele metafizice; considera anumite manifestari, cum ar fi excesele salbatice ale artei care traia „nesatul formei”, drept prostii ale trecutului; invazia armatei mongolo-chineze nu trecea in ochii lui drept o tragedie pentru civilizatie; el traia printre conationali ca un individ sanatos inconjurat de niste nebuni. Tot mai multi oameni urmau cura cu tablete Murti-Bing, iar linistea lor dobindita pe aceasta cale raminea in contrast evident cu febrilitatea celor din jur.

Epilogul in citeva cuvinte: izbucneste razboiul si se ajunge la confruntarea dintre armata occidentala si cea rasariteana. In momentul decisiv insa, inainte de marea batalie, comandantul armatei occidentale in care toti aveau incredere netarmurita se prezinta la locuinta principala a adversarului sau si se preda, drept care este decapitat cu mari onoruri. Armata rasariteana ocupa tara si incepe noua viata a muri-bingismului. Framintati anterior de „nesatul” filozofic, eroii romanului pornesc in slujba noului regim, scriind marsuri si ode in loc de muzica disonanta, pictind tablouri utile din punct de vedere social in locul vechilor abstractiuni. Dar pentru ca nu se putusera dezbara complet de vechea lor personalitate, devenisera remarcabile exemplare de schizofrenie.

Atit despre roman. Nu o data autorul sau si-a exprimat convingerea ca religia, filozofia si arta isi traiesc ultimele zile, ca totusi fara ele viata nu are nici o valoare (el era creatorul unui sistem ontologic care facea trimitere la monadologia lui Leibniz). In ziua de 17 septembrie 1939, la vestea ca Armata Rosie a trecut granita de rasarit a Poloniei, el s-a sinucis, luind o mare doza de veronal si taindu-si venele.

simpatizantii liberali prezinta o unitate remarcabila in conceptii de-a lungul si de-a latul tarii; ideile si replicile unei discutii cu un liberal din centrul bucurestiului sau dintr-o comuna de munte din ardeal nu difera semnificativ; procedeele retorice excesiv emotionale, lipsa oricarui dubiu, o serie de tehnici sofistice utilizate, de regula, inconstient si atitudinea generala care balanseaza gratios intre un soi de fatalism cinic in fata viitorului, un amoralism voios in privinta preferatilor si conspirationism generalizat in fata oricarei forme de organizare sociala par sa se regaseasca la majoritatea sustinatorilor, indiferent de nivelul acestora de pregatire.

discutiile politice cu simpatizanti liberali au devenit extrem de dificile in ultima vreme; fundamentul doctrinar al adevaratei drepte romanesti pare sa fie de la opinca la vladica: basescu (comunist, securist, dictator) vrea sa distruga pnl(=dreapta=liberalism), iar pnl(=dreapta=liberalism) trebuie sa supravietuiasca prin orice mijloace; in primul rind trebuie taiate orice punti de dezbatere rationala; basescu si pd-l sint inchipuite ca sirene cu care este bine sa nu prea stai la discutii pentru ca orice sunet venit din acea directie ar putea strecura indoiala in sufletele mai fragile, i-ar putea devia de la ortodoxismul militant

nu antonescu, norica nicolai sau ghise ma sperie, ci liberalii de rind, votantii pnl; cum au ajuns oameni inteligenti sa vorbeasca aproape exclusiv in sloganuri, sa fractureze fara remuscari logica, sa se prezinte incapabili de a dezbate rational propriile certitudini? sa fie conationalii cu structura liberala cei mai vulnerabili la propaganda?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: