Skip navigation

Tag Archives: mircea geoana

pozitiile adoptate de liberali in ultimii ani au fost si pentru mine o surpriza neplacuta; am zis si eu ca patriciu a pus stapinire pe partid si ca, de dragul libertatii sale, este dispus sa il ingroape; si am asteptat revolta liberalilor adevarati care sa repuna partidul pe drumul drept

revolta nu a mai venit, iar pnl nu a fost ingropat, ba chiar a crescut; apropierea de stinga s-a accentuat, iar simpatizantii pnl in loc sa fuga, s-au inmultit si acum par sa cuprinda o parte semnificativa a electoratului urban relativ tinar, cu studii medii sau superioare (si nu din mediul rural, pensionari sau asistati social cum sunau analizele ingrijorate de soarta dreptei)

dar cum gindesc liberalii? de ce nu se produc catastrofele prezise? de ce il urasc pe basescu si sint in stare sa il voteze pe geoana? ce nu am inteles sau am refuzat sa vedem noi cei nemultumiti de noua linie doctrinara? articolul citat mai jos ii apartine unui liberal si atinge citeva puncte interesante;

ce inteleg eu pina acum:
1. stingismul in romania pare ca e o epidemie mai grea decit gripa noua; tinerii, intelectualii noi se trezesc indragostiti de idei nobile cum ar fi umanitatea, padurile, delta, bunul simt, obama, retele sociale, confort egal distribuit, pina la urma progresul spre un viitor mai luminos in tara sau aiurea prin vreo democratie sociala din vest;
2. etatismul nu mai e ce-a fost odata, s-a globalizat; degeaba ii sperii cu fantome comuniste, ei vad noul stat european, nu pe cel de la bucuresti; iar europa e sociala, nu-i asa? canada e sociala, america l-a ales pe obama, ii putem admira pe chinezi pentru realizarile lor economice, la fel pe indieni si, de ce nu, pe rusi
3. noii stingisti sint liberali; nu se regasesc in partidul lui vanghelie, au nevoie de fete mai luminoase cu care sa nu iti fie rusine sa fii asociat pe facebook; un psd reformat in 2005 i-ar fi recuperat poate, acum a cam pierdut trenul
4. noii stingisti sint capitalisti; sint corporatisti – mai mici sau mai mari, antreprenori, unii lucreaza la stat, cea dintii intre corporatii; viziteaza tari straine si ce vad ei acolo e ca alte state sint sociale, au grija de cetatenii lor, sint atente la problemele lor, au pachete de employee benefits avantajoase

nu-i asa ca discursul monicai macovei despre coruptie suna anacronic? sau luptele lui basescu impotriva mogulilor sau a clasei politice nereformate? sau controversele despre transgaz? (e mult mai haios sa pui stenciluri cu rosia montana, e mai liberal)

dreapta pragmatica a pdl pierde rapid atentia generatiei 25-45 (a mai primit o ultima sansa acum doar multumita interventiilor idioate ale cuplului geoana/moguli); dreapta conservatoare exista doar pe hirtie, prin articolele citorva intelectuali si nu ofera nimic ambalat actual noii generatii; pe frontul asta nu cu antena3 sau cu realitatea se lupta, ci cu discovery si travel channel;

pnl satisface retoric si incurajeaza aspiratiile secrete ale stingistilor moderni, le sacrifica pentru asta interesele pe termen mediu, adica se inscrie perfect in doctrina populista; iar bratienii nu se intorc in mormint pentru ca si ei la rindul lor s-au remarcat prin asemenea volte cind interesele jocului le-au cerut; pentru ca un liberal roman traditional trateaza intotdeauna politica ca pe un joc de societate

Vlad Tarko – Cum de voteaza liberalii cu Geoana

http://www.cadi.ro/blog/?p=1401
[…]
Toader Paleologu se ingrijoreaza de pilda ca PNL-ul va sfarsi ca liberalii germani in urma acestei aliante cu stanga. Realitatea e insa ca PNL-ul a crescut pana la vreo 20% cat are astazi tocmai inclinandu-se spre stanga, nicidecum asumandu-si vreo pozitie libertariana. Iar motivul pentru care PNL-ul a reusit sa creasca cu aceasta strategie de stanga e foarte interesant si ar trebui sa-i ingrijoreze mai degraba pe PSD-isti: multumita unei politici cat de cat pro-piata Tariceanu a reusit sa obtina fondurile pentru a putea face ceea ce PSD-ul promite in van de ani de zile (sa creasca pensiile etc.). Presupun ca macar o parte din electoratul traditional de stanga a observat ca exista o varianta superioara celei PSD-iste de a duce la indeplinire promisiuni de stanga. Imi inchipui ca de-aia a si crescut electoratul PNL-ului.
[…]
-ar putea ca intr-adevar, sustinerea de catre PNL a lui Geoana sa-i faca pe unii (multi?) dintre votantii liberali mai de dreapta sa treaca scarbiti in tabara PDL, insa s-ar putea si sa atraga o parte a electoratului PSD catre PNL, consolidand trend-ul deja inceput. Nu-i deloc sigur care influx de votanti va fi mai mare.

Judecand lucrurile pe termen lung, mie mi s-ar parea un lucru bun daca PNL ar deveni un partid de centru-stanga asemeni liberalilor europeni. E drept ca cu grobieni fascistoizi de talia lui Orban sunt inca departe de asemenea standarde (si totusi: sa nu uitam ca Orban a fost unul dintre putinii politicieni, daca nu cumva singurul, care a condamnat abuzurile din timpul summit-ului NATO). Mi se pare ca Basescu si PDL-ul ar trebui sa renunte la planul de a elimina PNL-ul si sa se gandeasca mai degraba la avantajele cresterii PNL-ului (ca partid de centru-stanga) in dauna PSD-ului – pe modelul cresterii liberalilor britanici in dauna laburistilor. Eu sper ca asta e trend-ul pe termen lung pe masura ce se urbanizeaza Romania si moare de batranete electoratul traditional PSD. Insa daca PNL-ul este eliminat in mod artificial la urmatoarele alegeri prin implementarea sistemului de vot uninominal majoritar (lucru care ar fi probabil sustinut de catre PSD), atunci electoratul modern de stanga va ramane in continuare si in mod indefinit fara reprezentare.

cititi articolul lui vlad tarko impreuna cu comentariile de la sfirsit; merita 🙂

dragilor, cind preferati juramintul lui geoana?

pe 17? pe 20? pe 21 sau pe 22? alegeti

Grigore Caraza – Aiud însîngerat

Recepţie la Casa Albă

După vizita în Europa Centrală şi de Est, Hillary Clinton, prima doamnă a SUA, a pregătit o recepţie la Casa Albă pentru 22 august 1996, la care a invitat de pe tot cuprinsul Statelor Unite anumite persoane care reprezentau atât ţara de unde veniseră, cât şi ţara gazdă. Invitaţii erau liderii anumitor asociaţii şi organizaţii care luptaseră, şi încă mai luptau, pentru drepturile din ţara lor, drepturi călcate în picioare de tăvălugul comunist care cuprinsese o bună parte din planetă.

Invitaţii la Casa Albă au luat parte mai întâi la o conferinţă susţinută de prima doamnă, prin care a expus cele văzute şi consemnate de dânsa în Europa. A căutat printre altele să ne asigure de sentimentele ei şi de faptul că este alături de noi în lupta pe care o ducem. După această întâlnire, în sălile de primire ale Casei Albe, Hillary Clinton şi-a întâmpinat invitaţii cu urarea „Bine aţi venit!”, un zâmbet şi o strângere caldă de mână.

Onoarea ce ni s-a făcut de a vizita mai multe săli ale acestei mari instituţii, felul cum am fost primiţi şi tot ce ni s-a pus la dispoziţie ne-au ridicat parcă pe o treaptă pe care, sincer să fiu, nu o visasem niciodată. La această recepţie, a luat parte şi soţia mea Rodica, în calitate de purtător de cuvânt al Asociaţiei Mondiale „Pro Basarabia şi Bucovina” pentru New York, cu sediul la Paris.

Părintele Gheorghe Calciu era printre personalităţile marcante care reprezentau România, ca luptător de linia I.

Din partea Ambasadei Române la Washington a participat ambasadorul Mircea Geoană împreună cu soţia sa, apoi directorul Centrului Cultural Românesc – Viorel Chirilă, fost deţinut politic, iar din partea presei româneşti – Cornel Dumitrescu, în total fiind circa 15-16 români.

Ceea ce m-a impresionat în mod deosebit la Casa Albă a fost pictura în frescă  a preşedinţilor Statelor Unite. Acolo, la picioarele lui Roland Regan, am făcut o poză împreună cu părintele Calciu şi cu soţia mea, fiindu-mi unul dintre cei mai dragi preşedinţi de la Washington. Apoi, un splendid şi uriaş candelabru de la primul nivel al clădirii, compus din 5.000 de piese şi executat la Bratislava în 1914, care, atunci când sala era în uşoară umbră, iradia mii de nuanţe feerice.

Către seară, când recepţia a luat sfârşit şi ni s-au deschis uşile principale care dădeau în parcul Casei Albe, am rămas mai multe minute pentru a face fotografii, avându-l în mijlocul nostru pe ambasadorul Mircea Geoană şi soţia lui. Foarte atent şi îndatoritor, dl. Geoană ne-a invitat pe toţi românii care eram acolo la Ambasadă iar după aceea în clădirea personală, la o gustare şi pentru a închina un pahar de şampanie. Dintre toţi cei de faţă, nu au răspuns invitaţiei doar trei inşi: părintele Calciu, soţia mea şi eu. Atât părintele Calciu, cât şi eu, fără a premedita, nu am acceptat invitaţia unui fecior de fost general de securitate.

cartea se poate citi online aici – http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/gcaraza/aiud/default.asp.htm

EVOLUŢII ÎN ZONA ATLANTICULUI DE NORD (CONCLUZII PENTRU INTEGRAREA ROMANIEI ÎN STRUCTURILE EURO-ATLANTICE), ASE, 2005

de adj. sef brigada (santier giurgiu), arbitru (bragadiru), student drept (ff) dan mircea geoana

(REZUMAT)

Teza “EVOLUŢII ÎN ZONA ATLANTICULUI DE NORD (CONCLUZII PENTRU INTEGRAREA ROMANIEI ÎN STRUCTURILE EURO-ATLANTICE)” işi propune să studieze mutaţiile din ultimile decenii într-un spaţiu cu semnificaţie aparte pentru configurarea modernităţii în lumea de astăzi şi A FORTIORI pentru ţările postcomuniste, care, ca şi ţara noastră, îşi încheie tranziţia la economia de piaţă.[…]
În lucrare este supusă unei radiografii economia nordatlantică la joncţiunea dintre secole şi milenii, după cateva decenii de INOVAŢII MUTANTE, deci de inovaţii care schimbat calitativ modul de producţie, circulaţie şi repartiţie, ca şi modul de viaţă al oamenilor. Conceptul de inovaţii mutante este un concept cheie al lucrarii.
[…]
Un alt capitol, capitolul III, se referă la economia contemporană ca la o economie bazată pe cunoaştere şi inovaţie, servicii, tehnologia informatiei, internet şi concurenţă, adică pe un hexagon de trasături. Remarc aici ca la începutul mandatului meu de Ambasador la Washigton, expresia la modă, cu conotaţii aproape mistice, era « noua economie ». Simbolurile sale erau aşa-numitele DOT.COMS care se bucurau de un succes extraordinar la bursele americane, mai ales pe NASDAQ. Dar vai, crahul bursier din 2001 avea sa arate ca dot.com-urile fusesera la originea unei enorme bule speculative. Corul laudelor la adresa « noii economii » declansat de directorul de atunci al lui U.S. NEWS AND WORLD REPORT, Mortimer B. Zuckerman, care vedea în acest fenomen un elixir al expansiunii rapide şi al eliminării riscurilor de recesiune şi, cu atat mai mult, de depresiune, a fost înlocuit de un cor de scepticism şi chiar pesimism. În teză am avansat ideea ca nici laudele hiperbolizante, nici tanguielile imprecatoare nu erau justificate. Căci şi unele şi altele nu se refereau decat la VARFUL icebergului. Varful era, desigur, « noua economie », icebergul era însă o economie bazată pe hexagonul menţionat de elemente. Abia acum 8 – 10 ani, o asemenea economie începea să-şi manifeste externalitatile pozitive. O asemenea economie NU s-a emancipat însă de rigorile ciclului si nici nu se poate emancipa.
[…]
In legătura cu tipul de economie bazată pe computere şi internet am semnalat apariţia şi ascensiunea INDUSTRIILOR RETICULARE, adica a activitaţilor economice bazate pe reţele. Un domeniu de cercetare care se schiţează şi pe care l-am avut in vedere este cel al ECONOMIILOR RETICULARE, ilustrat între altele de dezvoltarea spectaculoasă a lui eBay, firma de comerţ prin internet care are astazi cca. 150 milioane de utilizatori înregistraţi din întreaga lume şi care şi-a propus sa realizeze in acest an un volum de vanzari şi cumparari de bunuri in valoare de peste 40 miliarde de dolari.
[…]
De aceea în materie de creştere, ocupaţie, inovaţie, America este atat de performantă, aşa cum rezultă din numeroasele tabele cu date comparative pe care le-am reprodus
[…]
Europa a dezvoltat de asemenea o ROAD MAP pentru modernizarea tărilor candidate mai putin dezvoltate. In aceasta lumină privesc, actualul val – al treilea în opinia mea – de modrnizare în Romania de astăzi.
[…]
Respingerea tratatului constituţional la referendumurile din Franţa şi Olanda şi eşecul summitului de la Bruxelles din iunie a.c., au proiectat construcţia europeană într-o cuprinzătoare şi profundă criză. Este, cred, nu atat o chestiune de TEXT, cat de CONTEXT şi de PRETEXT. In fond este respins un model de economie şi societate care determină stagnare şi un şomaj de peste 10% din forţa de muncă. De context ţin şi temerile şi prejudecăţile legate de extinderea UE şi de globalizare. În toate epocile de progres rapid au înflorit asemenea temeri şi prejudecăti. Dar respingerea oglindeşte şi deficite reale cum ar fi DEFICITUL DE DEMOCRAŢIE în construcţia statală europeană, DEFICITUL DE COMUNICARE între elite (establishment) şi mase, DEFICITUL DE IDENTITATE EUROPEANĂ, dupa cum se oglindeste ciocnirea între viziunea neoliberală a Europei integrate (Anglia) şi viziunea susţinută de Franţa şi Germania.

Criza actuală alimentează pericole reale de deconstrucţie şi destrămare, dar există premise certe pentru depăşirea ei şi relansarea proiectului european . Căci inovaţiile mutante care au avut loc nu se pot valorifica decat prin economiile de scara şi de reţea pe care le permite integrarea economică şi politică regională. Unificarea economică şi politică a continentului este o necesitate a dezvoltarii in era economiei bazate pe cunoştere şi inovaţie, pe servicii, tehnologia informaţiei, internet şi concurenţa. Va trebui, desigur, să aibă loc reconsiderări dramatice la nivelul elementelor constitutive ale modelului economic şi social, iar partidele politice – de stanga, de centru sau de dreapta vor trebui sa-şi reconsidere platformele. În perspectivă, rezultatul va fi MAI MULTĂ şi nu mai putină Europă.

In legatură cu momentul actual, de criză profundă din construcţia europeană, am subliniat necesitatea pentru Romania a unui parcurs « gen Nadia Comăneci », de nota zece, dar şi utilitatea unui pact de cooperare între partidele politice de natură să asigure promovarea interesului naţional în materie de integrare.

sursa: http://www.biblioteca.ase.ro/resurse/resurse_electronice/teza_capitole.php?tid=422&qs=q%3Dgeoana%26sort%3Dtitlu%26dir%3Dup%26pagina%3D1

Extemporal:

  1. explicati pe scurt alaturarea de cuvinte „inovatie” si „mutanta”
  2. descrieti economia nord-atlantica imaginata ca un aisberg in forma de hexagon de trasaturi in viziunea sefului de brigada dan mircea geoana; e de bine? e de rau?
  3. eseu: cum ar fi votat dl arbitru (bragadiru) dan mircea geoana la un referendum privind adoptarea constitutiei europene? aveti in vedere ca aceasta are defecte majore, cum ar fi deficitul de democratie in structura statala europeana; enumerati alte doua deficite ale acesteia; comparati viziunea dlui dr. ec. ing. mec. dan mircea geoana cu a dlui prof. dr. ec. vaclav klaus
  4. pt nota 10 – armonizati urmatoarele expresii: „MAI MULTĂ şi nu mai putină Europă”, „necesitatea pentru Romania a unui parcurs « gen Nadia Comăneci » (…) in materie de integrare” cu raspunsul la intrebarea precedenta

d-lui mircea geoana, candidat…

 

ballad of a thin man, bob dylan

intri in camera
cu creionul in mina
vezi pe cineva dezbracat
si zici, cine-i barbatul asta?
incerci din greu
si nu ti-e prea clar
ce vei spune
cind vei ajunge acasa

pentru ca se intimpla ceva aici
insa nu reusesti sa intelegi ce
nu-i asa, domnule jones?

iti ridici capul
si intrebi, aici e?
cineva arata spre tine si zice
e al lui
tu zici, ce e al meu?
altcineva zice, aici ce?
iar tu zici, doamne dumnezeule
sint singur aici?

pentru ca se intimpla ceva aici
insa nu reusesti sa intelegi ce
nu-i asa, domnule jones?

arati biletul
te asezi si privesti spre ciudat
care se indreapta spre tine
de indata ce te aude vorbind
si te intreaba, cum te simti
sa fi tu ciudatul?
raspunzi, imposibil
el iti inmineaza un os

pentru ca se intimpla ceva aici
insa nu reusesti sa intelegi ce
nu-i asa, domnule jones?

ai foarte multe contacte
cu iubitorii de copaci
care te tin la curent
cind cineva iti ataca imaginatia
insa nimeni nu iti arata respect
de altfel, toti asteapta
doar sa semnezi un cec
catre vreun ong

te-ai intilnit cu profesori
si toti au fost impresionati de aparitia ta
ai discutat cu mari avocati
despre coruptie si escrocherii
ai citit toate
cartile lui f scott fitzgerald
esti un om foarte citit
toata lumea stie asta

pentru ca se intimpla ceva aici
insa nu reusesti sa intelegi ce
nu-i asa, domnule jones?

ei, si inghititorul de sabii, vine spre tine
ingenuncheaza
isi incruciseaza picioarele
pocneste din tocurile inalte
si fara vreo alta avertizare
te intreaba cum te simti
apoi zice, poftiti gitul dvs inapoi,
multumesc pentru imprumut

pentru ca se intimpla ceva aici
insa nu reusesti sa intelegi ce
nu-i asa, domnule jones?

apoi vezi cum piticul chior
striga cuvintul ‘acum’
si zici, ce rost are?
el zice, cum?
tu zici, ce inseamna asta?
el iti urla inapoi, esti o vaca
da-mi niste lapte
sau du-te acasa

pentru ca se intimpla ceva aici
insa nu reusesti sa intelegi ce
nu-i asa, domnule jones?

ei, si intri in camera
ca o camila si te strimbi
iti pui ochii in buzunar
si nasul pe podea
ar trebui sa existe o lege
impotriva acestor aparitii ale tale
ar trebui sa fi obligat
sa porti casti

pentru ca se intimpla ceva aici
insa nu reusesti sa intelegi ce
nu-i asa, domnule jones?

„I’m A Conservative. And You May Not Like That, But I Am.” (Frank Zappa)

traian basescu, my guitar wants to kill your mama 🙂

kelemen hunor, bolero

crin antonescu, muffin man (Girl you thought he was a man/But he was a muffin)

klaus johannis, bobby brown

mircea geoana, he’s so gay

sorin oprescu, honey don’t you want a man like me

george becali, jesus thinks you’re a jerk

corneliu vadim tudor, in the sky

UPDATE: massmedia, televiziuni (si acestea candideaza mai nou, nu-i asa?): stairway to heaven