Skip navigation

Monthly Archives: Februarie 2010

robert randolph & the family band

the march (when the saints go marchin in)

voodoo child

ain’t nothing wrong with that

nobodysoul

billie jean

Emerson, Lake & Palmer – From The Beginning

sans toit ni loi (agnès varda, 1985)

poate v-ati saturat de lumea asta plicticoasa si rea, poate doar vi s-a facut de altceva;

sau poate ati vazut capodopera deceniului si, fie ca v-a placut si visati la o lume mai buna si mai interesanta, fie ca v-a ingrozit entuziasmul celor din jur in fata unei timpenii colosale si va ginditi ca poate n-ar fi rau sa o rupeti cu asa o lume bizara si sa recladiti, in izolare sau impreuna cu alti entuziasti, un univers mai fascinant

daca aveti masterul in filozofie aveti sanse sa va recuperati cindva de pe drumuri, sa va intemeiati o familie undeva la tara, sa cresteti capre si sa faceti brinza destul de proasta, sa aveti o nevasta uritita de munca multa si grea la care nu va prea pricepeti niciunul si o droaie de copii murdari si usor retardati, pe care o sa-i invatati sa gindeasca liber daca o sa aveti timp; insa veti putea fi mindru ca v-ati pastrat sufletul si familia neatinse de cancerul consumismului

insa daca s-a nimerit sa fiti o fata tinara, revoltata de mizeria si compromisurile in care se complac cei din jur, pornita sa isi ia lumea in cap pentru a nu participa la asa o farsa, aveti toate sansele, dupa o calatorie interesanta, sa sfirsiti singura, abuzata, nemincata si moarta de frig pe un cimp al carui pitoresc si magie de zona viticola frantuzeasca le-ar putea aminti unora de lumea extraordinara imaginata de cameron

Grateful Dead – So Many Roads

Thought I heard a blackird sing up on Bluebird Hill
Call me a whining boy if you will
Born where the sound don’t shine
and I don’t deny my name
Got no place to go, ain’t that a shame?
Thought I heard that KC whistle
moaning sweet and low
Thought I heard that KC when she blow
Down where the sun don’t shine
Underneath the kokomomo
Whining boy got no place to go
So many roads I tell you
So many roads I know
So many roads, so many roads
Mountain high, river wide
So many roads to ride

So many roads, so many roads
Thought I heard a jug band playin’
„If you don’t… who else will?”
from over on the far side of the hill
All I know the sun don’t shine,
and the rain refused to go
and you don’t seem to hear me when I call
Wind inside & the wind outside
Tangled in the window blind
Tell me why you treat me so unkind
Down where the sun don’t shine
Lonely and I call your name
No place left to go, ain’t that a shame?
So many roads I tell you
New York to San Francisco
So many roads I know
All I want is one to take me home
From the high road to the low
So many roads I know
So many roads so many roads
From the land of the midnight sun
where the ice blue roses grow
‘long those roads of gold and silver snow
Howlin’ wide or moaning low
So many roads I know
So many roads to ease my soul

el sol del membrillo (victor erice, 1992), un film cu si despre antonio lópez garcía; un pictor spaniol contemporan incearca sa surprinda cit mai realist razele soarelui de septembrie strecurindu-se printre frunzele gutuiului din gradina sa, sa captureze cumva senzatia gutuilor luminate de soarele de toamna din pomul plantat de el cu citiva ani in urma

filmul complet (cu subtitrare) aici:
http://www.youtube.com/watch?v=xnTQHf1E74c

so: