Sari navigarea

Tag Archives: pd-l

Léa, Louise Attaque

Elle est pas terroriste, elle est pas anti-terroriste
Elle est pas integriste, elle est pas seule sur terre
Elle est pas commode, non elle est pas comme Aude
Elle est pas froide, elle est pas chaude pour nu realiste
Elle est pas crediteur
Elle est pas mechante, mais putain qu’est ce qu’elle est chiante

Lea
Elle est pas interimaire, elle est pas comme ma mere
Elle est passagere, elle est pacifiste,
Elle est pas d’accord, elle est passionnee
Elle est pas fute fute, elle est pathetique, elle aime pas tous mes tics
Elle est pas solitaire, elle est pas solidaire, elle est paresseuse
Elle est pas reciproque, elle est pas en cloque
Elle est pas d’la region PACA, elle a qu’a s’envoler

Lea
Elle est parisienne, elle est pas presentable,
Elle est pas jolie, elle est pas moche non plus ,
Elle est pas a gauche, elle est pas a droite,
elle est pas maladroite

Lea
Elle est pas terroriste, elle est pas anti-terroriste
Elle est pas jolie, elle est pas moche non plus
Elle est pas toujours drole, elle est pas libre
Elle est pas tentee, elle est paternaliste
Elle est pas inspiree, elle est patiente
Elle est pasticheuse elle est pas cible, elle fait pas la politique

Elle l’a pas vole, elle passing-shot
Elle est passe-temps, elle est passable
Elle est pas stable, elle est pas partout
Elle dit qu’elle partira ou elle est meme pas venue
Elle est partisane, elle est pas pas pas sortable
Et ça j’vous l’ai pas pas deja dit
Qu’elle est parisienne, elle est parisienne
Elle est pas terroriste, elle est pas terroriste

o critica des intilnita la adresa partidelor romanesti este lipsa de doctrina a acestora; varianta indulcita a aceleiasi critici reclama aderarea oportunista si formala la unul dintre curentele politice europene

victima clara a unei dezbateri pornite in acest context este pd-l, partid care promoveaza un mix de politici de dreapta si de stinga si are la activ o schimbare de orientare si familie politica; pnl si psd scapa mai usor, macar la nivel retoric prin agitarea consecventa a stindardelor si a sloganurilor preferate, desi la o analiza mai atenta a personajelor propuse sau a politicilor promovate ne intilnim cu acelasi amestec fara noima de doctrine si abordari; pd-l, la o privire mai atenta, isi gaseste circumstante atenuante prin posibilitatea subsumarii initiativelor recente unui pragmatism reformist

dar este pusa bine problema? ar fi de dorit sa avem in parlament 10-15 partide strict doctrinare, care sa raspunda la orice problema noua cu versete din vreunul din parintii spirituali specifici?

avem doua partide de 30-40% si unul de 15-20%; presupunind ca acestea si-ar clarifica orientarea doctrinara ne putem imagina procente importante din populatia activa participind la o epifanie colectiva care sa ii determine sa adere la una dintre cele trei doctrine – presupunind ca acestea doresc sa isi conserve bazinele electorale?

dar exista in tarile occidentale de unde ne extragem modelele astfel de partide? din cite se vede, nu prea; partidele mari din tari cu traditie democratica par constituite mai degraba din aliante intre grupuri usor identificabile de politicieni de orientari doctrinare relativ apropiate, care adopta si promoveaza interesele cite unor categorii de electorat de care se simt mai apropiati sau pe care aleg sa le reprezinte; acestea dau oarecum pe rind, in functie de popularitatea fiecareia la un moment dat, diverse echipe guvernamentale, iar politicile rezultate contin in diverse proportii contributiile lor

ce as astepta eu din partea pd-l: asumarea deschisa, transparenta din partea politicienilor reprezentativi a unor orientari clare cu care alegatorii sa se poata identifica usor; constituirea unor grupuri de reflexie asociate care sa identifice, sa adopte si sa promoveze interese ale categoriilor de electorat catre care aleg sa se adreseze in primul rind; sa permita si sa incurajeze confruntarea si selectia naturala intre aceste grupuri, intre solutiile specifice si, eventual, alternative propuse de fiecare, conform orientarii proprii; sa continue cu o politica generala pragmatica de orientare populara, sa aleaga dintre solutiile alternative propuse pe cele cu impact reformator semnificativ, chiar daca ar fi in detrimentul popularitatii personajelor active in procesul guvernamental;

daca grupurile conservator, liberal, crestin-democrat vor fi suficient de bine conturate in cadrul partidului, pierderile electorale ale unui program reformator sint minimizate si localizate la echipa guvernamentala, inevitabil temporara, timp in care grupurile puternic colorate doctrinar pot intretine si dezvolta relatiile cu electoratul preferat