mircea geoana: face out II

dl grigore caraza nu poate vota schimbarea; il impiedica un sentiment de scirba; ii este rusine

Grigore Caraza – Aiud însîngerat

Recepţie la Casa Albă

După vizita în Europa Centrală şi de Est, Hillary Clinton, prima doamnă a SUA, a pregătit o recepţie la Casa Albă pentru 22 august 1996, la care a invitat de pe tot cuprinsul Statelor Unite anumite persoane care reprezentau atât ţara de unde veniseră, cât şi ţara gazdă. Invitaţii erau liderii anumitor asociaţii şi organizaţii care luptaseră, şi încă mai luptau, pentru drepturile din ţara lor, drepturi călcate în picioare de tăvălugul comunist care cuprinsese o bună parte din planetă.

Invitaţii la Casa Albă au luat parte mai întâi la o conferinţă susţinută de prima doamnă, prin care a expus cele văzute şi consemnate de dânsa în Europa. A căutat printre altele să ne asigure de sentimentele ei şi de faptul că este alături de noi în lupta pe care o ducem. După această întâlnire, în sălile de primire ale Casei Albe, Hillary Clinton şi-a întâmpinat invitaţii cu urarea „Bine aţi venit!”, un zâmbet şi o strângere caldă de mână.

Onoarea ce ni s-a făcut de a vizita mai multe săli ale acestei mari instituţii, felul cum am fost primiţi şi tot ce ni s-a pus la dispoziţie ne-au ridicat parcă pe o treaptă pe care, sincer să fiu, nu o visasem niciodată. La această recepţie, a luat parte şi soţia mea Rodica, în calitate de purtător de cuvânt al Asociaţiei Mondiale „Pro Basarabia şi Bucovina” pentru New York, cu sediul la Paris.

Părintele Gheorghe Calciu era printre personalităţile marcante care reprezentau România, ca luptător de linia I.

Din partea Ambasadei Române la Washington a participat ambasadorul Mircea Geoană împreună cu soţia sa, apoi directorul Centrului Cultural Românesc – Viorel Chirilă, fost deţinut politic, iar din partea presei româneşti – Cornel Dumitrescu, în total fiind circa 15-16 români.

Ceea ce m-a impresionat în mod deosebit la Casa Albă a fost pictura în frescă  a preşedinţilor Statelor Unite. Acolo, la picioarele lui Roland Regan, am făcut o poză împreună cu părintele Calciu şi cu soţia mea, fiindu-mi unul dintre cei mai dragi preşedinţi de la Washington. Apoi, un splendid şi uriaş candelabru de la primul nivel al clădirii, compus din 5.000 de piese şi executat la Bratislava în 1914, care, atunci când sala era în uşoară umbră, iradia mii de nuanţe feerice.

Către seară, când recepţia a luat sfârşit şi ni s-au deschis uşile principale care dădeau în parcul Casei Albe, am rămas mai multe minute pentru a face fotografii, avându-l în mijlocul nostru pe ambasadorul Mircea Geoană şi soţia lui. Foarte atent şi îndatoritor, dl. Geoană ne-a invitat pe toţi românii care eram acolo la Ambasadă iar după aceea în clădirea personală, la o gustare şi pentru a închina un pahar de şampanie. Dintre toţi cei de faţă, nu au răspuns invitaţiei doar trei inşi: părintele Calciu, soţia mea şi eu. Atât părintele Calciu, cât şi eu, fără a premedita, nu am acceptat invitaţia unui fecior de fost general de securitate.

cartea se poate citi online aici – http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/gcaraza/aiud/default.asp.htm

dr (economie!) ing (mecanica) dan mircea geoana

EVOLUŢII ÎN ZONA ATLANTICULUI DE NORD (CONCLUZII PENTRU INTEGRAREA ROMANIEI ÎN STRUCTURILE EURO-ATLANTICE), ASE, 2005

de adj. sef brigada (santier giurgiu), arbitru (bragadiru), student drept (ff) dan mircea geoana

(REZUMAT)

Teza “EVOLUŢII ÎN ZONA ATLANTICULUI DE NORD (CONCLUZII PENTRU INTEGRAREA ROMANIEI ÎN STRUCTURILE EURO-ATLANTICE)” işi propune să studieze mutaţiile din ultimile decenii într-un spaţiu cu semnificaţie aparte pentru configurarea modernităţii în lumea de astăzi şi A FORTIORI pentru ţările postcomuniste, care, ca şi ţara noastră, îşi încheie tranziţia la economia de piaţă.[…]
În lucrare este supusă unei radiografii economia nordatlantică la joncţiunea dintre secole şi milenii, după cateva decenii de INOVAŢII MUTANTE, deci de inovaţii care schimbat calitativ modul de producţie, circulaţie şi repartiţie, ca şi modul de viaţă al oamenilor. Conceptul de inovaţii mutante este un concept cheie al lucrarii.
[…]
Un alt capitol, capitolul III, se referă la economia contemporană ca la o economie bazată pe cunoaştere şi inovaţie, servicii, tehnologia informatiei, internet şi concurenţă, adică pe un hexagon de trasături. Remarc aici ca la începutul mandatului meu de Ambasador la Washigton, expresia la modă, cu conotaţii aproape mistice, era « noua economie ». Simbolurile sale erau aşa-numitele DOT.COMS care se bucurau de un succes extraordinar la bursele americane, mai ales pe NASDAQ. Dar vai, crahul bursier din 2001 avea sa arate ca dot.com-urile fusesera la originea unei enorme bule speculative. Corul laudelor la adresa « noii economii » declansat de directorul de atunci al lui U.S. NEWS AND WORLD REPORT, Mortimer B. Zuckerman, care vedea în acest fenomen un elixir al expansiunii rapide şi al eliminării riscurilor de recesiune şi, cu atat mai mult, de depresiune, a fost înlocuit de un cor de scepticism şi chiar pesimism. În teză am avansat ideea ca nici laudele hiperbolizante, nici tanguielile imprecatoare nu erau justificate. Căci şi unele şi altele nu se refereau decat la VARFUL icebergului. Varful era, desigur, « noua economie », icebergul era însă o economie bazată pe hexagonul menţionat de elemente. Abia acum 8 – 10 ani, o asemenea economie începea să-şi manifeste externalitatile pozitive. O asemenea economie NU s-a emancipat însă de rigorile ciclului si nici nu se poate emancipa.
[…]
In legătura cu tipul de economie bazată pe computere şi internet am semnalat apariţia şi ascensiunea INDUSTRIILOR RETICULARE, adica a activitaţilor economice bazate pe reţele. Un domeniu de cercetare care se schiţează şi pe care l-am avut in vedere este cel al ECONOMIILOR RETICULARE, ilustrat între altele de dezvoltarea spectaculoasă a lui eBay, firma de comerţ prin internet care are astazi cca. 150 milioane de utilizatori înregistraţi din întreaga lume şi care şi-a propus sa realizeze in acest an un volum de vanzari şi cumparari de bunuri in valoare de peste 40 miliarde de dolari.
[…]
De aceea în materie de creştere, ocupaţie, inovaţie, America este atat de performantă, aşa cum rezultă din numeroasele tabele cu date comparative pe care le-am reprodus
[…]
Europa a dezvoltat de asemenea o ROAD MAP pentru modernizarea tărilor candidate mai putin dezvoltate. In aceasta lumină privesc, actualul val – al treilea în opinia mea – de modrnizare în Romania de astăzi.
[…]
Respingerea tratatului constituţional la referendumurile din Franţa şi Olanda şi eşecul summitului de la Bruxelles din iunie a.c., au proiectat construcţia europeană într-o cuprinzătoare şi profundă criză. Este, cred, nu atat o chestiune de TEXT, cat de CONTEXT şi de PRETEXT. In fond este respins un model de economie şi societate care determină stagnare şi un şomaj de peste 10% din forţa de muncă. De context ţin şi temerile şi prejudecăţile legate de extinderea UE şi de globalizare. În toate epocile de progres rapid au înflorit asemenea temeri şi prejudecăti. Dar respingerea oglindeşte şi deficite reale cum ar fi DEFICITUL DE DEMOCRAŢIE în construcţia statală europeană, DEFICITUL DE COMUNICARE între elite (establishment) şi mase, DEFICITUL DE IDENTITATE EUROPEANĂ, dupa cum se oglindeste ciocnirea între viziunea neoliberală a Europei integrate (Anglia) şi viziunea susţinută de Franţa şi Germania.

Criza actuală alimentează pericole reale de deconstrucţie şi destrămare, dar există premise certe pentru depăşirea ei şi relansarea proiectului european . Căci inovaţiile mutante care au avut loc nu se pot valorifica decat prin economiile de scara şi de reţea pe care le permite integrarea economică şi politică regională. Unificarea economică şi politică a continentului este o necesitate a dezvoltarii in era economiei bazate pe cunoştere şi inovaţie, pe servicii, tehnologia informaţiei, internet şi concurenţa. Va trebui, desigur, să aibă loc reconsiderări dramatice la nivelul elementelor constitutive ale modelului economic şi social, iar partidele politice – de stanga, de centru sau de dreapta vor trebui sa-şi reconsidere platformele. În perspectivă, rezultatul va fi MAI MULTĂ şi nu mai putină Europă.

In legatură cu momentul actual, de criză profundă din construcţia europeană, am subliniat necesitatea pentru Romania a unui parcurs « gen Nadia Comăneci », de nota zece, dar şi utilitatea unui pact de cooperare între partidele politice de natură să asigure promovarea interesului naţional în materie de integrare.

sursa: http://www.biblioteca.ase.ro/resurse/resurse_electronice/teza_capitole.php?tid=422&qs=q%3Dgeoana%26sort%3Dtitlu%26dir%3Dup%26pagina%3D1

Extemporal:

1. explicati pe scurt alaturarea de cuvinte „inovatie” si „mutanta”
2. descrieti economia nord-atlantica imaginata ca un aisberg in forma de hexagon de trasaturi in viziunea sefului de brigada dan mircea geoana; e de bine? e de rau?
3. eseu: cum ar fi votat dl arbitru (bragadiru) dan mircea geoana la un referendum privind adoptarea constitutiei europene? aveti in vedere ca aceasta are defecte majore, cum ar fi deficitul de democratie in structura statala europeana; enumerati alte doua deficite ale acesteia; comparati viziunea dlui dr. ec. ing. mec. dan mircea geoana cu a dlui prof. dr. ec. vaclav klaus
4. pt nota 10 – armonizati urmatoarele expresii: „MAI MULTĂ şi nu mai putină Europă”, „necesitatea pentru Romania a unui parcurs « gen Nadia Comăneci » (…) in materie de integrare” cu raspunsul la intrebarea precedenta