California dreamin’

zoso are ultimul cuvint :)

http://www.zoso.ro/2009/12/ultimul-interviu-de-campanie-al-lui-basescu.html

si aici (multumesc Andrei): http://www.trilulilu.ro/Arhi/03834fa1017873

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

timisoara, ce-ai ajuns?

dragilor, cind preferati juramintul lui geoana?

pe 17? pe 20? pe 21 sau pe 22? alegeti

2004, turul II – pumnii lui patriciu

cadru: alegerile din 2004 s-au desfasurat astfel: turul I – 28.11.2004, turul II – 12.12.2004; patriciu s-a opus vehement, inca de la inceput, constituirii aliantei pnl-pd; in campanie, pe linga sponsorizarea pnl, acesta l-a sponsorizat si pe adrian nastase in cursa prezidentiala;

05.10.2004, Cotidianul – Patriciu si Catarama nu il vor pe Basescu la Cotroceni

http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1255649-patriciu-catarama-nu-vor-basescu-cotroceni.htm

Delegatia Permanenta a PNL a decis, ieri, cu majoritate de voturi, sa-l desemneze pe liderul democrat, Traian Basescu, drept candidat al Aliantei D.A. la Presedintia Romaniei. Surprinzator (sau nu), au existat patru voturi „contra”, doua dintre ele venind din partea „greilor” Dinu Patriciu si Viorel Catarama.

15.11.2004 – Mitingul de la Ploiesti. Pumnul lui Basescu

28.11.2004 – Turul I al alegerilor prezidentiale si parlamentare

30.11.2004, Hotnews – Patriciu si Pacuraru, liberali cu termen redus
http://www.hotnews.ro/arhiva/2004-11-30

Marti seara, in timp ce liderii aliantei D.A., Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu, cereau raspicat examinarea de catre BEC a contestatiilor privind valabilitatea numaratorii voturilor, doi fruntasi PNL au aparut brusc la TVR1 si Antena 1, dupa saptamani de tacere mediatica. In interventia sa la Antena 1, Dinu Patriciu s-a aratat ingrijorat de evolutia burselor in urma contestatiilor D.A., in vreme ce colegul sau Paul Pacuraru, la TVR1, a felicitat PSD+PUR pentru castigarea alegerilor.

02.12.2004, Hotnews – TVR, comportament rusinos si penibil
http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1249058-tvr-comportament-rusinos-penibil.htm

Cel de la Prima TV a avut o incercare de manipulare, prin aducerea lui Dinu Patriciu, care a spus ca declaratiile lui Traian Basescu pot influenta “bursa, politicile financiare, economia in general”. De ce a vorbit Patriciu? Pentru a lovi in Basescu. Altfel, daca cei de la Prima TV erau atit de ingrijorati de evolutia burselor, puteau sa intervieveze un angajat al bursei.

04.12.2004, Cotidianul – Patriciu trage către PSD
http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1248730-patriciu-trage-259-tre-psd.htm

Gruparea Patriciu a ieşit ieri la lumină, solicitind, fără succes, Delegaţiei Permanente a PNL să păstreze deschisă o portiţă de negociere cu PSD, pentru a nu lipsi partidul de orice şansă de a accede la guvernare.
[…]
In Delegaţia Permanentă a PNL, pe aceeaşi lungime de undă politică cu Dinu Patriciu s-au situat Teodor Meleşcanu, impreună cu două foste membre ApR din conducerea PNL, Andra Rişnoveanu şi Monica Ştirbu, Radu Cimpeanu şi un apropiat al său din fostul PNL-Cimpeanu, Mircea Andrei, dar şi doi preşedinţi de organizaţii judeţene, Răducu Filipescu, de la Călăraşi, Ion Ciugulea, de la Olt, şi Florin Andrei, venit de la PUR la PNL Prahova, filială condusă de Patriciu.
[…]
Conform relatărilor unor participanţi la intilnire, Dinu Patriciu a argumentat că „nu trebuie alterată in nici un fel şansa ca Romania să fie condusă cu politici liberale. Nu e cazul să ajungem acum la o opţiune irevocabilă“, a argumentat preşedintele Rompetrol.

In final, 8 dintre cei 9 opozanţi ai liniei majoritare au votat favorabil tot textul rezoluţiei. Excepţia a fost Teodor Meleşcanu, despre care Patriciu a declarat anterior că este angajat al Rompetrol.

7.12.2004, Adevarul – Traian Basescu: „Aparent, Dinu Patriciu e al PNL, dar, de fapt…”
http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1248552-traian-basescu-aparent-dinu-patriciu-pnl-dar-fapt.htm

Presedintele Partidului Democrat, Traian Basescu, a refuzat, ieri, sa comenteze afirmatiile liberalului Dinu Patriciu, facute intr-un interviu acordat unui ziar central. Patriciu a recunoscut ca a negociat separat, fara mandat de la partid, cu PSD o participare PNL la guvernare si l-a avertizat pe Traian Basescu ca nu va mai avea multa vreme liniste in Alianta. Prezidentiabilul D.A. a explicat ca doreste ca, in ultima saptamana de campanie, sa evite scandalurile in interiorul Aliantei D.A. „Ei abia asteapta sa reactionez, pentru a inflama aceasta ultima saptamana”, a afirmat Basescu, precizand ca prin „ei” s-a referit la PSD. „Aparent, Dinu Patriciu e al PNL, dar, de fapt…”, a mai apreciat liderul PD, care insa a refuzat sa-si termine propozitia.

acestea fiind datele, va intreb: alegerile parlamentare fiind deja trecute, deci scorul pnl nu mai putea fi afectat, de ce patriciu nu a furnizat atunci staff-ului lui adrian nastase macar informatia daca nu si filmul despre scelerat? victoria lui adrian nastase era asigurata, iar alianta psd-pnl-pc-udmr putea sa-l puna pe johannis pina de craciun…

dl grigore caraza nu poate vota schimbarea; il impiedica un sentiment de scirba; ii este rusine

Grigore Caraza – Aiud însîngerat

Recepţie la Casa Albă

După vizita în Europa Centrală şi de Est, Hillary Clinton, prima doamnă a SUA, a pregătit o recepţie la Casa Albă pentru 22 august 1996, la care a invitat de pe tot cuprinsul Statelor Unite anumite persoane care reprezentau atât ţara de unde veniseră, cât şi ţara gazdă. Invitaţii erau liderii anumitor asociaţii şi organizaţii care luptaseră, şi încă mai luptau, pentru drepturile din ţara lor, drepturi călcate în picioare de tăvălugul comunist care cuprinsese o bună parte din planetă.

Invitaţii la Casa Albă au luat parte mai întâi la o conferinţă susţinută de prima doamnă, prin care a expus cele văzute şi consemnate de dânsa în Europa. A căutat printre altele să ne asigure de sentimentele ei şi de faptul că este alături de noi în lupta pe care o ducem. După această întâlnire, în sălile de primire ale Casei Albe, Hillary Clinton şi-a întâmpinat invitaţii cu urarea „Bine aţi venit!”, un zâmbet şi o strângere caldă de mână.

Onoarea ce ni s-a făcut de a vizita mai multe săli ale acestei mari instituţii, felul cum am fost primiţi şi tot ce ni s-a pus la dispoziţie ne-au ridicat parcă pe o treaptă pe care, sincer să fiu, nu o visasem niciodată. La această recepţie, a luat parte şi soţia mea Rodica, în calitate de purtător de cuvânt al Asociaţiei Mondiale „Pro Basarabia şi Bucovina” pentru New York, cu sediul la Paris.

Părintele Gheorghe Calciu era printre personalităţile marcante care reprezentau România, ca luptător de linia I.

Din partea Ambasadei Române la Washington a participat ambasadorul Mircea Geoană împreună cu soţia sa, apoi directorul Centrului Cultural Românesc – Viorel Chirilă, fost deţinut politic, iar din partea presei româneşti – Cornel Dumitrescu, în total fiind circa 15-16 români.

Ceea ce m-a impresionat în mod deosebit la Casa Albă a fost pictura în frescă  a preşedinţilor Statelor Unite. Acolo, la picioarele lui Roland Regan, am făcut o poză împreună cu părintele Calciu şi cu soţia mea, fiindu-mi unul dintre cei mai dragi preşedinţi de la Washington. Apoi, un splendid şi uriaş candelabru de la primul nivel al clădirii, compus din 5.000 de piese şi executat la Bratislava în 1914, care, atunci când sala era în uşoară umbră, iradia mii de nuanţe feerice.

Către seară, când recepţia a luat sfârşit şi ni s-au deschis uşile principale care dădeau în parcul Casei Albe, am rămas mai multe minute pentru a face fotografii, avându-l în mijlocul nostru pe ambasadorul Mircea Geoană şi soţia lui. Foarte atent şi îndatoritor, dl. Geoană ne-a invitat pe toţi românii care eram acolo la Ambasadă iar după aceea în clădirea personală, la o gustare şi pentru a închina un pahar de şampanie. Dintre toţi cei de faţă, nu au răspuns invitaţiei doar trei inşi: părintele Calciu, soţia mea şi eu. Atât părintele Calciu, cât şi eu, fără a premedita, nu am acceptat invitaţia unui fecior de fost general de securitate.

cartea se poate citi online aici – http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/gcaraza/aiud/default.asp.htm

o alegere rationala?

dan selaru face o analiza a contextului politic in care se va desfasura turul 2 al alegerilor prezidentiale si ajunge la o concluzie optimista:

Viitorul preşedinte este rezultatul unei alegeri raţionale. Mişto! Capisci?

de ce? pentru ca arbitru va fi de aceasta data electoratul liberal:

Păi electoratul PNL este în general urban şi educat. Şi vrea fapte nu vorbe. E mai greu de păcălit cu minciuni şi mai înţelegător cu prostiile spuse dacă nu sunt catastrofale. Este cel mai raţional electorat. Gândeşte.
[…]
Cine vorbeşte şi se comportă raţional o să câştige. Să nu spuneţi că nu v-am spus.

cum ar veni, romania se afla, poate pentru prima data in istorie, intr-o situatie fericita: intelectualii liberali vor decide viitorul tarii; alegerea lor va fi cea mai buna posibila; nu asta ne-am dorit de la revolutie incoace?

marturisesc ca nu impartasesc optimismul dlui selaru si am sa incerc sa explic de ce; incep cu teoria clasica si incerc sa ajung apoi in zilele noastre

alegerea rationala

un om rational poate sa se inscrie sau nu intr-un sindicat; va analiza argumentele pro si contra prin prisma interesului sau individual si va alege rational: dat fiind ca sindicatul se va lupta pentru si va obtine beneficii pentru toti angajatii, nu doar pentru membrii sai, nu are rost sa ma inscriu, sa platesc cotizatie, sa pierd vremea la intilniri si mitinguri; ei bine, daca toata lumea ar proceda astfel nu ar mai exista sindicate; si totusi, din ce observam, acestea exista;

cum de exista? cum isi atrag membrii? sa vedem: ati auzit de bilete in statiuni primite prin sindicat? ati auzit; acesta e un exemplu de beneficii exclusive pentru membrii sindicatului de care acesta se foloseste pentru a atrage membri; scopul existentei sindicatului nu sint aceste beneficii, insa membrii sint racolati tocmai prin intermediul acestor beneficii; e rational?

informatia

un individ rational aflat in fata unei alegeri pune in balanta argumentele pro si contra fiecarei variante si alege cea mai buna dintre variante; asta presupune informatii adevarate si complete despre fiecare dintre ele; are acces la asa ceva in domeniul politic? nu, informatiile nu sint complete, iar o parte dintre ele pot fi si deformate;individul rational stie asta si actioneaza in consecinta: elimina gogomaniile flagrante, eventual le asociaza niste puncte negre si evalueaza ceea ce ramine; ce ramine?

istoria

„O minciună repetată de o mie de ori rămâne o minciună, o minciună repetată de un milion de ori devine adevăr”
Paul Joseph Goebbels, Ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist

la alegerile din republica moldova mesajul de baza pe mijloacele de informare in masa era furnizat de comunisti: ‘sa ne aparam patria’, ‘daca ar ajunge la putere opozitia, statalitatea si independenta republicii ar fi pulverizate’, ‘romanizarea fortata’, ‘implicarea bucurestiului in trebile interne’

‘Este o strategie precisă, urmată cinic şi fără scrupule, în pofida evidenţelor. Nu există dialog politic, ci doar o sufocare a adversarului prin intensitatea mesajului şi a repetării lui obsesive.’

acestui tip de mesaj, opozitia nu ii putea raspunde cu un ‘discurs european’; orice incercare in acest sens se lovea de un val de intreruperi, mistouri si/sau sloganuri emotionale si sfirsea lamentabil; pe de alta parte, intrarea in jocul adversarului a fost la fel de periculoasa: le-a adus acuzatii de ‘radicalizare a societatii’ si le-a permis comunistilor o lupta la fel de zgomotoasa pentru recistigarea linistii pe care opozitia democrata se incapatineaza sa o strice

partidul comunistilor a obtinut aproape 50% din voturi.

realitatea

tvr, realitatea, antena 3, jurnalul national, cotidianul, ctp, ursu, rosca stanescu, nistorescu, dumitrescu, etc

disperare, scandal continuu, obsesie, fraude masive, mincinos, dictatura, regim autoritar, criza politica, vrea sa distruga pnl, securist, izolat, oamenii au nevoie de liniste, altele sint probleme reale ale cetatenilor, nu se tine de cuvint, a distrus toate guvernele in care a fost, vrem respect, etc

alegeti rational, va rog

Dormi linistit. Un trust de presa lucreaza pentru tine!

02.06.2006 – Patrick Andre de Hillerin

Cred, dupa cate va cunosc, ca ati citit deja cam tot ce se putea citi despre achizitionarea de catre Sorin Ovidiu Vantu a 70% din actiunile trustului Academia Catavencu. Ati remarcat, probabil, o masiva ingrijorare, exprimata mai mult sau mai putin metaforic, referitoare la faptul ca independenta editoriala a publicatiilor din trust va fi afectata, in ciuda declaratiilor optimiste ale actionarilor minoritari.

Or, asa cum spunea si Mircea Toma, Vantu a mai fost actionarla Academia Catavencu, detinand 30% din actiunile revistei, fara a avea si posibilitatea de a interveni in politica editoriala. Drept e ca, in 2000, cand 300.000 de oameni au ramas fara banii investiti la FNI, Academia Catavencu a ignorat suveran scandalul, iar faptul ca nu a scris niciun rand despre SOV in acea perioada i-a adus o scadere de tiraj, o pierdere de cititori si o alta de credibilitate. Toate acestea insa fara ca Vantu sa intervina vreo clipa.

A trecut ceva vreme de-atunci, iar locul lui Vantu a fost luat, in actionariatul AC, de catre Sorin Marin, om serios si fara probleme de imagine, o persoana ai carei bani au permis extinderea. De la un saptamanal care dadea tonul in investigatiile economice si politice, s-a ajuns la un mic trust ce recomanda cele mai bune baruri, restaurante si spectacole de teatru, te invata cum sa gatesti pentru toti, iti propune cele mai bune metode de a pescui crapi, iti spune care sunt cele mai trendy scutece pentru copii si ce machiaje merg la femeile curajoase. Trustul mai detine un cotidian cumintel, plin de comentarii elaborate, dar lipsit de anchete, o mica retea radio de succes, o revista culturala si, evident, saptamanalul de la care a pornit totul. O afacere care merge si mai are inca unde creste. Dar pentru aceasta crestere nu ajung banii produsi de regia care administreaza spatiul publicitar al TVR. Asa ca asocierea cu un nou investitor, in conditiile in care Sorin Marin dorea de cateva luni bune sa se retraga, era absolut necesara.

Cei care isi fac astazi false griji in legatura cu independenta editoriala a Academiei Catavencu se pripesc. In fond, ce ar putea influenta SOV? Dezvaluirile senzationale despre Cristina Rus? Pamfletele necrutatoare despre diversi prezentatori TV? Investigatiile despre jocurile de computer? Stati linistiti! Detinatorul a 70% din actiunile AC nu va interveni, iar dezvaluirile minore ale revistei care avea pe vremuri cel mai tare departament de investigatii vor curge in continuare, brat la brat cu jurnalul lui Tetelu si cu salvarea Vamii Vechi.

sursa: http://www.sfin.ro/articol_5180/dormi_linistit._un_trust_de_presa_lucreaza_pentru_tine_.html

la vot, ortodocsilor!

cum ar trebui sa arate un presedinte?

din ciclul ‘istoria se repeta de cite ori vrea ea’

Faţă de preşedinte

05.11.2004, Cristian Ghinea

De cînd Băsescu şi-a anunţat candidatura, se vorbeşte de fişa postului de preşedinte. Se pare că preşedintele României trebuie să fie frumos. E drept că nici Ion Iliescu, nici Emil Constantinescu nu aduc deloc a Tom Cruise, dar poporul are dreptul să spere la mai bine. Preşedintele României trebuie să fie mereu serios, să nu rîdă, dar nici să nu plîngă. Mai presus de toate, preşedintele României trebuie să fie un tip plicticos, trebuie să vorbească mult, foarte mult, la emisiuni ca În faţa naţiunii , dar să nu spună nimic. Preşedintele României are voie să spună că există corupţie, dar doar aşa, la nivel general, conceptual-stratosferic. Preşedintele României nu trebuie să spună nume de corupţi pentru că naţiunea ar suferi un teribil şoc psihic aflînd că are miniştri corupţi. Cît priveşte relaţiile externe, preşedintele României trebuie să vorbească permanent de bine, să prezinte poporului doar partea luminoasă. Preşedintele Franţei (îl ştiţi, tipul ăla de o frumuseţe dezarmantă) poate să spună că ţările din Est ar fi trebuit să-şi ţină gura cînd cu războiul din Irak, dar preşedintele României trebuie să fie doar reverenţios.

Cum spune Dan Ioan Popescu: „Noi nu trebuie să înjurăm pentru a ieşi în evidenţă. Doar Băsescu şi ai lui fac asta! Noi nu trebuie să plîngem în public pentru a părea umani. Doar Băsescu şi ai lui fac asta! Noi nu trebuie să jignim conducătorii ţărilor occidentale pentru a părea puternici. Doar Băsescu şi ai lui pot face asemenea mizerii!”. Domnul Popescu, atît de uman fără să plîngă, are dreptate: pentru ei este de ajuns să plătească publicitate de la Distrigaz şi Termoelectrica pentru a părea puternici. Tom Gallagher spune într-un articol recent din Evenimentul zilei : „Din fericire, numărul politicienilor occidentali necorupţi şi democraţi îl depăşeşte pe al celor care au fost orbiţi de putere. Ei preferă interlocutori sinceri în locul unor ticăloşi elevaţi, bine îmbrăcaţi, care prin vorbe dulci încearcă să pară altceva decît sînt. Bineînţeles, unii se vor lăsa seduşi de invitaţii la partide de vînătoare de urşi sau de petrecerea vacanţelor într-o clădire superbă pe cheltuiala statului român, dar majoritatea figurilor politice europene găsesc jenante aceste metode”. Ei bine, Dan Ioan Popescu ar avea faţă de preşedinte, Tom Gallagher nici pe departe.

Desigur, se ştie că a fost aici cancelarul Germaniei şi România plăteşte aberant un contract mamut de securizare a graniţelor. A fost şi premierul Franţei şi România va plăti o autostradă construită în parteneriat public-privat în sistem original: statul dă terenul, francezii construiesc scump şi statul român o va cumpăra ulterior. Anunţul că un demnitar străin vine în România începe să aducă a veste proastă şi costisitoare. Ar fi mai ieftin să nu mai vină, mai bine comunicăm prin e-mail. Dar aşa gîndesc limitaţii fără gîndire strategică, cei care nu comunică prin telefonul roşu cu Dumnezeul geopoliticii, cum face Mircea Geoană. Genul de indivizi fără perspectivă care încurcă un asemenea geniu diplomatic cu întrebări de genul: cum ţi-ai economisit 200.000 de euro din salariul de bugetar? La o aşa cădere în trivialitate, domnul Geoană face feţe-feţe. E drept, nici cîrcotaşii ăştia curioşi nu ar avea faţă de preşedinte.

Dacă nu aţi înţeles deja: Băsescu nu are faţă de preşedinte. Pe lîngă asta este mitocan şi iepuraş. Neputîndu-se lăuda cu chipu-i de Adonis, marinarul răspunde că nu îţi trebuie faţă ca să ajungi preşedinte, e destul să ai obraz. Orice s-ar spune despre el, cert e că are replică.

În schimb, aflăm brusc că PSD, fost PDSR, fost FDSN are cea mai europeană faţă dintre partidele româneşti. Un ziar anonim din Italia publică un articol scris la Bucureşti unde se demonstrează pe larg această prostie. Aşa cum Ceauşescu îşi publica omagii în publicaţii de doi bani din Vest, care erau apoi citate pe prima pagină din Scînteia. De altfel, ziarul italian respectiv este demult pe lista de distribuit sucuri şi fursecuri a Ambasadei române de la Roma, ceea ce arată că băieţii de la SIE au măcar continuitate. Aşa au ajuns ziare de propagandă ca Naţional şi o emisiune altădată decentă, devenită acum jenantă, ca Observatorul de la Antena 1, să spună că presa europeană deplînge soarta României, în pericol să iasă din Europa dacă vine opoziţia la putere. Pentru Ion Iliescu, Adrian Năstase, Nicolae Văcăroiu şi toţi ceilalţi care se chinuiau înainte de 1996 să construiască o democraţie originală în România, trebuie să fie o experienţă interesantă. Argumentele profesioniştilor italieni iubitori de fursecuri sînt de genul: în 1996-2000 negocierile au fost în pericol să fie suspendate de mai multe ori. S-ar crede că aceste negocieri au început pe vremea lui Dej şi au tot continuat liniştite sub Ceauşescu şi Iliescu, pînă cînd incompetenţii lui Constantinescu le-au pus în pericol. De fapt, negocierile cu UE au început în decembrie 1999, sub guvernul de dreapta care a îndreptat România spre Vest. Cum spuneam, cred că e o experienţă ciudată să culegi roadele unei occidentalizări pe care altădată te chinuiai din răsputeri să o subminezi. Cum se vede, feţele prezidenţiabililor se mai schimbă, dar năravurile ba.

Cristian GHINEA

Stimate domnule C.T. Popescu

10.12.2004, Robert Turcescu
http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1248196-stimate-domnule-popescu.htm

[…]
Scrisoarea de fata o public insa dintr-un alt motiv, care nu are legatura cu simpatiile sau antipatiile politice pe care, si eu, ca si dumneavoastra, le avem sau nu la un moment dat. Va scriu pentru ca in emisiunea de miercuri seara, invocind mentinerea catastrofalului judecator Ghergut in fruntea BEC, ati anuntat ca, pentru prima oara in ultimii cincisprezece ani, nu va veti mai prezenta la vot.

Din acel moment, domnule Popescu, v-am simtit departe, ca o amintire din copilarie. M-am gindit ore intregi cum sa va prezint motivele pentru care eu cred ca Romania are nevoie, duminica, 12 decembrie, de o prezenta foarte mare a cetatenilor la vot. Inclusiv a dumneavoastra, domnule Popescu.

Cautind in arhiva personala, am descoperit insa un fragment de text, care va apartine si care ma elibereaza de aceasta pledoarie pro-vot. Sint curios cum priviti acum, domnule C. T. Popescu, rindurile de mai jos, aparute sub semnatura dvs. in octombrie anul trecut, la scurt timp dupa ce (ironia sortii!) v-a revoltat o aparitie la televiziune a domnului Octavian Paler.

„Aparind marti seara la Televiziunea publica, alaturi de un soi de tucalar al lui C.V. Tudor linga care parea ca se simte foarte bine, dl Paler a trintit-o lat si satisfacut de sine: eu nu merg la vot.

Carevasazica, dupa ce a compilat o capita de pagini despre Grecia antica, cea care a inventat cuvintul democratie, dupa ce ne serveste regulat eructatiunile sale erudite din Tocqueville sau Clemenceau despre aceeasi democratie, Paler trage concluzia stiintifica: sa nu mergem la vot.

Nu-mi face placere sa-i explic Socratelui nostru de serviciu ca a nu merge la vot nu poate insemna o forma de protest, ci doar o forma de primitivism politic. Doi insi care refuza sa-si exprime votul, indiferent de motivele pe care le invoca, bat amindoi spre paleoliticul civilizatiei cetatenesti.“ Pina duminica mai sint doua zile.

Eu, domnule Popescu, la fel ca multi alti cetateni ai Romaniei, voi merge la vot. Si inca mai cred ca veti veni si dumneavoastra. Pentru ca, indiferent de ghergutii din fruntea BEC sau de invingatorul scrutinului de duminica, am credinta ca numai asa vom reusi sa ne salvam copiii din primitivismul lumii romanesti in care traim acum. Va astept la vot, domnule Popescu.

Primiti aceasta scrisoare ca pe o mina intinsa de un prieten, pentru ca numai prietenii adevarati au taria sa ne atraga atentia atunci cind gresim. Chiar daca ne cheama Cristian Tudor Popescu.

update: cealalta fata a jurnalistului r. turcescu o gasiti la http://nikuelektriku.blogspot.com/2009/10/picatura-chinezeasca-turceasca.html 🙂